OUG pentru serviciile din sănătate au devenit rapid motiv de scandal național. De ce nu vor unii ca serviciile medicale să fie decontate de CAS și către sistemul privat?
Am făcut rost de o nouă sperietoare națională. În fapt, a produs-o guvernul Orban, anunțând printre ordonanțele date pe ultima sută de metri și pe cea referitoare la serviciile din sănătate. Imediat, opozanții au demarat o campanie de speriat populația, anunțând dezastrul din sistemul public de sănătate. Ciudat, pentru că despre acest dezastru se vorbește de 30 de ani.
Ce înseamnă această OUG?
OUG pentru modificarea si completarea Legii 95 privind reforma în sănătate stipulează că pacienții NU vor plăti nimic dacă vor alege să se trateze într-un spital privat sau într-unul de stat.
Modificarile dau șansa pacienților în stare critică să beneficieze mai repede de intervențiile de care au nevoie în cel mai apropiat spital, fie că e de stat sau privat.
Să luăm exemplele infarctului miocardic acut și accidentului vascular, bolile care generează o rată mare de mortalitate mare în România. Cauza? Lipsa centrelor de cardiologie intervențională și de stroke. Pacientul ar putea avea o șansă, fără să plătească suplimentar, dacă CAS ar deconta serviciul către sistemul privat.
Spitalele private au fost incluse în programele naţionale de sănătate gestionate de CNAS, încă 2014. Așadar, în cazul în care Ordonanța ar fi fost adoptată, modificarea actuală este o actualizare a legislației din 2014, în care era lăsat în suspans această formulare ambiguă: când sunt excedate anumite capacităţi de primire pot fi accesate de către pacienți anumite servicii, lucru absolut neclar şi greu de interpretat. Mai mult, se dă posibilitatea ca spitalele de stat care au această capacitate să trateze pacienții critici cu infarct miocardic, accident cerebral, etc.
O altă modificare importantă este pentru Programul Național de Oncologie. Mecanismul este asemănător, noutatea o constituie crearea unui subprogram, cel de chirurgie oncologică. Pentru un bolnav de cancer se vor face servicii integrate în care sunt prinse toate componentele: medicamente, radioterapie, intervenții chirurgicale. Și pentru acești pacienți, Ministerul Sănătății deschide posibilitatea de a opta între spitalul de stat și cel privat.
Și exemplele pot continua. Ordonanța în cauză nu a primit avizul Consiliului Legislativ. Iată ce spune Victor Ponta, contestatar al acestei măsuri:
„O veste foarte bună – Ordonanța de Urgență de distrugere a Sistemului de Sănătate (dată pe furiș, ca hoții, de Orban și Costache, marți seara) NU poate să intre în vigoare! Era un dezastru: 1. pentru Sistemul Public; 2. Pentru Spitalele Private. Din fericire, prostia și graba autorilor au stricat proiectul!!! Să fim însă vigilenți – nu vor renunța ușor!”
Vigilenți sau nu, să ne întoarcem fața către pacient, către contribuabilul la sistemul asigurărilor de sănătate. Oamenii plătesc obligatoriu. Nu te întreabă nimeni unde vrei să te tratezi pe banii tăi și, evident, nu ai posibilitatea să alegi. Fără a generaliza, pentru că din fericire mai sunt și spitale de stat manageriate corect, cunoaște foarte bine ce spun pacienții sau aparținătorii celor care au avut de a face cu sistemul de stat. Mizerie, dezinteres, personal insuficient, consumabile, instrumentar și aparatură lipsă sau învechită.
Nu medicii sunt de învinovățit, ci sistemul care aparent este subfinanțat. Multe dintre spitalele de stat sunt în custodia autorităților locale. Puține sunt acum dotate, cu secții refăcute. Chiar și așa, nu e suficient, pentru că ar fi fost nevoie de promisele spitale noi. Unitățile medicale de stat au fost și încă mai sunt ”vaci bune de muls” pentru firmele de partid. Administrativ sunt finanțate de autorități locale, iar medical vin banii de la CAS. Cum să vrea politicienii să scape din mână așa ceva? Este de înțeles, nu și de acceptat virulența cu care este atacată OUG, care permite decontarea și către sistemul privat, după ce pacientul, cel care plătește și susține sistemul, are dreptul să decidă unde să fie tratat.
Desigur, OUG în cauză nu este perfectă și poate fi amendată, tocmai pentru ca să dispară suspiciunile că s-ar da bani cu dedicație pentru anumiți ”privați”. Dacă un spital privat ar da rateuri, atunci ar fi compromis iremediabil, iar pacienții s-ar reorienta. În momentul de față nu-și permit, așa că nu au de ales.
Dincolo de toate rămâne o întrebare: credeți că până acum banii au fost cheltuiți în favoarea PACIENTULUI în sistemul public?
Poate că nu este cazul ca sistemul să fie repoziționat prin OUG, dar este obligatoriu să fie modificat prin lege. URGENT!
PS: De când sunt contribuabil la CAS, cu excepția serviciilor oferite de medicul de familie, unde chiar nu am nimic de comentat, doar o dată s-a întâmplat să am nevoie de sistemul public de sănătate. Am așteptat 3 ore la Urgențe, apoi m-am îndreptat către o unitate privată. Starea de rău m-a obligat să o fac. Am plătit, am fost consultat și am plecat cu problema rezolvată, atât cât se putea în acel moment. Era o dublăpneumonie… Pe drumul către casă m-am întrebat de ce ani de zile am contribuit (obligatoriu la CAS), dacă singura dată când am avut nevoie am fost nevoit de împrejurări să plătesc la un spital privat. Mi-am răspuns pe loc, dar nu răspunsul m-a demoralizat, ci lipsa alternativei. Da, vreau să am dreptul să aleg, pentru că eu sunt cel care plătește. Dacă sunt dezamăgit și de spitalul privat, atunci am dreptul să sesizez pe cine trebuie, în funcție de caz. Vreau ca cei din spitalele de stat să simtă ce înseamnă concurența și să se comporte ca atare.
