56 de apartamente și 16 garsoniere, toate într-un bloc nou finalizat în toamna acestui an, cu 9,5 milioane de lei, bani împrumutați de administrația publică locală de la BRD nu poate fi dat în funcțiune. Motivul? Clădirea, care are o destinație specială, pentru persoanele care locuiesc în blocuri catalogate cu risc seismic și care urmează să fie consolidate, nu a fost racordată la utilități.
- Publicitate -
Mai mult, cetățenii pentru care a fost construit în mod special acest bloc nu au nici cea mai mică intenție să-și părăsească vechile apartamente, chiar dacă sunt vizibil afectate de cutremure. În acest context, autoritățile locale se gândesc să găsească o nouă destinație pentru acest bloc nou construit. Între timp se chinuie să găsească o soluție pentru a racorda blocul la energie electrică, apă, gaze și canalizare. Pe scurt, Primăria Câmpina deține 72 de spații de locuit pe care nu le poate folosi din două motive, apartamentele nu au utilități, iar cei pentru care au fost construite nu vor să se mute acolo. Între timp, blocul riscă să se degradeze.
Primăria Câmpina încearcă din 2002 să consolideze blocurile cu bulină roșie
Oricât ar părea de absurd, povestea acestui bloc de necesități începe în anul 2002. Atunci a fost demarat proiectul de expertizare a blocurilor cu risc seismic, iar cele mai afectate au fost incluse într-un plan de reabilitare.
Pe lista de priorități se află A6 de pe strada Schelelor, un bloc cu zece etaje și cu patru scări. Clădirea este atât de afectată, încât nu trebuie să fii expert pentru a observa că riscul să se prăbușească la primul seism mai mare este real, fisurile din pereți fiind vizibile cu ochiul liber. În ciuda acestui fapt, cei care locuiesc în blocul A 6, în mare parte pensionari cu venituri mici, refuză să colaboreze cu autoritățile și nu vor să se mute, fie și temporar, pentru ca blocul să fie consolidat.
Reprezentanții Primăriei Câmpina susțin că de-a lungul timpului expertizarea tehnică, valabilă doar o scurtă perioadă de timp, a fost refăcută de cel puțin trei ori. De fiecare dată cu alți bani alocați de la bugetul municipiului, alte drumuri la Ministerul Dezvoltării pentru obținerea avizelor necesare, dar și a banilor destinați proiectului de consolidare.
Banii necheltuiți se întorc la Ministerul Dezvoltării
Anul acesta, Primăria Câmpina a primit din nou fonduri pentru consolidarea blocurilor cu bulină roșie, 500 de milioane de lei, dar banii se vor întoarce din nou la Ministerul Dezvoltării pentru că nu au fost cheltuiți.
„Toată lumea învinovățește Primăria, doar că noi nu avem ce să facem pentru că nu putem muta oamenii cu forța din casele lor. Nu ne permite legea. Această situație nu este doar la noi în Câmpina, ci în mai multe localități din țară. Nu poți să scoți un om de pe proprietatea lui. Până acum nu puteam demara proiectul pentru că nu aveam locuințe de necesitate unde să mutăm oamenii, acum le avem, dar nu vor ei să se mute. Am făcut ședințe cu asociațiile de proprietari, am vorbit cu oamenii, le-am spus că îi ajutăm, le-am explicat cum stă situația, dar degeaba. Tot nu vor să se mute. Cel mai probabil vom identifica un alt bloc cu risc seismic din Câmpina unde proprietarii acceptă să părăsească locuințele în perioada în care clădirea va fi consolidată. Probabil că ne vom reorienta către blocurile de pe strada Eminescu”, a declarat Eliza Oprescu, șef serviciu Investiții.
Teama oamenilor care locuiesc în blocurile cu bulină roșie este că, odată reabilitate, apartamentele nu vor mai putea fi vândute decât după ce proprietarul va plăti costul reparațiilor.
Apartamentele au lustră cu becuri, dar nu și curent
Pentru că nu era suficient că autoritățile locale se luptau cu încăpățânarea celor care locuiesc în blocurile cu risc seismic, recent a mai apărut o problemă care ține mai degrabă de „specialistul” Dorel prezent pe toate șantierele și în toate administrațiile locale. Deși blocul de necesități, aflat la intrare în Câmpina, lângă complexul comercial Kaufland, este finalizat, cu apartamentele la cheie, dotate inclusiv cu lustră pe tavan, așa cum susțin reprezentanții Primăriei, acesta nu a fost racordat la utilități.
Mai grav este că perspectiva ca acest lucru să se realizeze curând nu există, pentru că branșarea celor 70 de apartamente la necesități implică săpături dificile, care să traverseze Bulevardul N. Bălcescu, iar acestea nu pot fi executate pe timpul sezonului rece. În plus, tot acest deranj implică și alte costuri ce vor fi suportate din bugetul local.
În tot acest timp, familiile sărace care așteaptă de ani de zile o locuință socială de la Primărie nu au au altceva de făcut decât să admire minunăția de bloc.
