Genetica este un domeniu care se referă la studiul genelor și a rolului lor în ereditate. Boli precum artrita sau Alzheimerul sunt considerate afecțiuni genetice. Genomica este un termen mai recent care desemnează studiul tuturor genelor unei persoane și interacțiunile de la nivelul genomului. Date esențiale despre boli complexe precum diabetul, bolile cardiovasculare și cancerul sunt descoperite în ultimii ani datorită acestor studii.
Pornind de la un genom secvențiat în 2003, s-a ajuns la peste 50.000 de genomuri secvențiate până în 2015 și peste 1,5 milioane până în 2018, de la peste 25 milioane de oameni.
Astfel, în anul 2018, a fost stabilit recordul mondial pentru cel mai rapid diagnostic prin secvențierea întregului genom, în numai 19 ore. Costul secvențierii genomului a scăzut sub 1.000 de dolari în ultimii 15 ani și se așteaptă ca în următorii 5 ani să scadă de 10 ori, semn că această ramură a științei va deveni accesibilă marilor mase.
Cancerul, noi abordări în vindecarea lui
„Cancerul este cel mai mare mister medical. Această boală nu se aseamănă cu nimic altceva întâlnit în medicină. Cancerul se dezvoltă din propriile noastre celule care se transformă într-o specie de celule necunoscută propriului organism, care prezintă toate caracteristicile organismelor unicelulare”, ne explică medicul internist Alin Scarlat, doctor în științe medicale, director al Spitalului AS Medica Bucov.
„Tratamentele locale împotriva cancerului, cum sunt operațiile chirurgicale sau radioterapia, au o eficacitate limitată după ce cancerul a metastazat.
Operația chirurgicală este efectuată pentru a preveni metastaza, nu pentru că acel cancer este prea mare. Un medicament care distruge jumătate din tumoare nu este cu nimic mai bun decât o operație care îndepărtează jumătate din cancer.
Majoritatea medicamentelor anticanceroase nu reușesc să distrugă toate celulele canceroase datorită mutațiilor genetice care apar în celule în timpul tratamentului și le fac rezistente la acestea”, precizează aceeași sursă.
Numărul de decese din cauza cancerului, ajustat în funcție de creșterea demografică, a atins apogeul la începutul anilor 1990, iar în prezent este într-un declin constant.
”Cancerul datează încă de la începutul umanității. Longevitatea sa îl face unic printre celelalte boli. Maladiile au apărut și au dispărut. E probabil să fi fost rar întâlnit în timpurile străvechi, deoarece este o boală a înaintării în vârstă, iar speranța de viață era scăzută în acele vremuri.
Ce am înțeles în ultimele decenii a fost că țesutul normal al organismului uman are tipare de creștere bine definite. Un rinichi normal, de exemplu, crește de la naștere până la maturitate, apoi creșterea sa încetează și își menține pur și simplu dimensiunea, dacă nu apar alte boli.
Un rinichi normal nu continuă să crească toată viața. În schimb, celulele canceroase vor continua să crească până când cineva moare – ori ele, ori gazda.”, apreciază dr. Alin Scarlat.
Cancerul nu este un invadator străin. Este o revoltă internă.
„Lupta împotriva cancerului este o luptă cu noi înșine, nu cu un invadator din exterior.
Cancerul este o creștere excesivă a celulelor. Dacă problema este această creștere, atunci soluția evidentă e distrugerea ei.
După această logică au apărut operațiile chirurgicale, radioterapia și chimioterapia, care continuă să fie și în prezent baza multor protocoale de tratament anticancer.
Majoritatea medicamentelor chimioterapeutice sunt otrăvuri selective ce ucid preferențial celulele cu creștere rapidă. Deoarece celulele canceroase cresc rapid, sunt deosebit de sensibile la chimioterapie.
Cu puțin noroc, poți ucide cancerul, înainte să produci daune grave pacientului.“, precizează directorul Spitalului AS Medica de la Bucov.
De ce țigara cauzează cancer
”Un carcinogen (fum de țigară, radiații, viruși, azbest etc.) cauzează cancer pentru că este un factor mutagen – adică face să crească rata de mutații genetice.
Cele mai comune cancere necesită mutații multiple. Creșterea ratei mutațiilor – de exemplu, datorită fumatului – face să crească riscul de mutații.
Aceste mutații aleatorii stimulează toate “superputerile” de care cancerul are nevoie pentru a se dezvolta.
Capacitatea de a crește constant, de a se divide la nesfârșit, de a se deplasa și de a se folosi de efectul Warburg sunt abilități care nu se întâlnesc la celulele normale.”, ne spune Alin Scarlat.
Factorii genetici moșteniți reprezintă o contribuție minoră la vulnerabilitatea în fața celor mai multe tipuri de neoplasm. Mediul joacă rolul principal în apariția cancerului.
Despre mediul în care cancerul se dezvoltă și despre cum putem să transformăm acest mediu într-unul care să nu-i fie prielnic acestui inamic necruțător, vă vom povesti în episoadele următoare.
