Traseul către Vârful Costila din Munții Bucegi – vârful muntos clasat al cincilea între vârfurile muntoase din Munții Bucegi, cu altitudinea de 2.490 metri, oferă priveliști uluitoare pentru cei care reușesc să ajungă acolo, potrivit adevarul.ro,
Vârful Coștila este ușor de recunoscut după releul de televiziune montat pe vârf, iar cel mai ușor traseu începe de la Cabana Babele și durează aproximativ o oră.
Este vizibil de pe creastă Pietrei Mari, precum și de pe Valea Prahovei, fiind ușor de recunoscut prin releul montat pe acesta. Releul de radioteleviziune este obiectiv strategic, în trecut fiind păzit de o unitate militară (UM 02415 București). Și astăzi accesul pe acest vârf este limitat, însă doar de gardul releului.
Unul dintre trasee începe de la Cabana Piatra Arsă, continuă spre Vf. Caraiman (2,384), trece pe la Vf. Coștila (2.490 m) și se întoarce, pe altă rută, tot la Cabana Piatra Arsă. Turiștii trebuie să fie echipați cu bocanci de munte, geacă, căciulă, mănuși, guler (sau fular), pantaloni impermeabili și colanți.
O altă variantă este pe ruta Poiana Coștilei – Vâlcelul Poieniței – Valea Malinului – Releu Coștila. Traseul propus se adresează doar turiștilor cu experiență în văi de abrupt nemarcate, potrivit magiamuntelui.blogspot.com
Cel mai înalt vârf artificial din România
Releul de la Coștila are 80 metri înălțime, ceea ce face ca în vârful lui să avem 2.578 de metri deasupra nivelului mării, fiind cel mai înalt punct (artificial) din România. Construcția releului a durat 15 ani.
A intrat în funcțiune în noaptea de Anul Nou 1967-1968. Atunci porneau monitoarele celui mai puternic releu radio din România din acel moment. După scurt timp, stația a început să transmită și programele Televiziunii Române, care puteau fi recepționate în tot sud-estul României, pe canalul 6 FIF (VHF).
Construcția stației a durat aproape 15 ani, iar clădirea a fost construită să reziste chiar și unui bombardament, potrivit baluna.ro.
Materialele de construcție utilizate la ridicarea releului au fost urcate pe Coștila cu un funicular care funcționa la vremea aceea, dar și cu măgari pentru zonele greu accesibile. Ulterior, când funicularul nu a mai funcționat, au fost folosite tanchete de 16 tone, îndeosebi pentru transportarea echipamentelor electrice.
